miercuri, 3 august 2016

                                      Functia constitutionala a referendum-ului
                                            in democratia de tip reprezentativ


     
   Se pare ca am ajuns si in teoria politica sa avem mode de sezon.
   In toamna anului trecut era moda democratiei directe din dorinta de a scapa  de mult hulita clasa politica iar eu argumentam pentru avantajele democratiei reprezentative.(1)
   In vara acestui an,dupa rezultatul referendum-ului britanic si dupa anuntarea altor referendum-uri in mai multe state europene  ,e la moda sa sustii ca referendum-urile sunt complet arhaice ,o unealta a populistilor care se folosesc de masele needucate pentru a-si obtine scopul politic.
   Logica principiilor constitutionale ne ajuta sa intelegem care este rolul referendum-urilor in democratia reprezentativa.
1.Exista baza constitutionala pentru sustinerea referendum-urilor?
   Da,atat in constitutiile cutumiare ca cea engleza cat si in cele codificate cum e cea franceza sau romana,referendum-urile sunt nu numai posibile , recomandate ci chiar imperative cum e, de exemplu ,cazul modificarii Constitutiei sau a demiterii presedintelui in functie.In cazul republicilor federative ,cum e SUA sau Germania ,referendum-urile se tin primordial la nivel de state.(2)
   Constitutia Romaniei prevede la articolul 2:„Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”
    Democratia inseamna suveranitatea poporului, acesta fiind stapanul de drept al teritoriului national.
    Poporul decide sa se organizeze in baza unui contract socio-politic  numit Constitutie.
    In cadrul Constitutiei este structurat Statul cu toate institutiile sale care au rolul de a fi in slujba poporului suveran. Contractul dintre institutiile Statului si poporul pe care il deservesc se fac in baza statutului de cetatean. 
   Deci poporul poate decide ,suveran fiind ,cand doreste sa ia deciziile prin reprezentanti si cand doreste sa le ia in mod direct.
   Chiar in cazul in care,prin reducere la absurd,ar exista un stat democratic a carui Constitutie interzice referendum-urile, cetatenii ar putea decide schimbarea prevederilor constitutionale  prin intermediul presiunii politice exercitate asupra reprezentantilor.

2. Care sunt diferentele intre referendum-urile tinute in democratia directa si cea reprezentativa?
   In cazul democratiei directe,referendum-urile au o organizare speciala, care tine de modalitatea de initiere ,de timpul  si forma de pregatire ,de numarul minim de participanti si regiunile din care acestia provin astfel incat rezultatul  sa fie reprezentativ pentru vointa cetatenilor.(3)
   In cazul democratiilor reprezentative constitutionale, pe langa reglementarile din cadrul democratiilor directe,referendum-urile au doua parghii de supra-control:1. cadrul constitutional -nu se pot organiza referendum-uri decat in limitele impuse de Constitutie si 2.legiferarea ante sau post referendum se face de catre Parlament care trebuie sa caute cele mai eficiente mijloace de a pune in practica rezultatul referendum-urilor.
   Evident ca abuzul acestei forme de democratie directa poate duce la perturbarea echilibrului constitutional,diminuand rolul puterii legislative. 
   Curtea Constitutionala este imputernicita sa vegheze ca acest instrument democratic sa nu fie utilizat in exces,adica atat de frecvent incat sa duca la disfunctionalitati ale activitatii forului legislativ,a balantei intre puterile statului, a vietii politice si sociale.
   In prvinta accesibilitatii si claritatii intrebarii la care cetatenii sunt chemati sa raspunda prin referendum,astfel incat rezultatul votului sa nu fie viciat,responsabilitatea revine Parlamentului,Curtii Constitutionale si Biroului Electoral Central.

3.Care este rolul referendum-urilor in democratia reprezentativa?
a)Rolul cel mai important al referendumurilor este legat de suveranitatea Statului.
   Deoarece poporul este suveran fiind stapanul teritoriului national si a Statului care organizeaza si protejeaza acel teritoriu, poporul este singurul in masura sa decida in materie de suveranitate. 
    Decizii ce tin de elemente intrinseci ale suveranitatii cum ar fi : renuntarea la parti din teritoriu,autonomia teritoriala, uniunea intre state, renuntarea la armata si afirmarea statutului de neutralitate,cedarea comandamentului armatei catre alte state sau organizatii, intrarea in razboi daca circumnstantele permit si nu e declarata starea de razboi, renuntarea la moneda nationala,subordonarea activitatii legislative,guvernamentale sau judecatoresti  fata de alte state sau organizatii,etc.
    Pentru simplificare putem compara cu proprietatea colectiva a unui teren agricol care este  dat in arenda.In privinta administrarii problemelor curente, responsabilitatea deciziilor este delegata reprezentantilor proprietarilor .In privinta  problemelor ce afecteaza insusi dreptul de proprietate ,doar proprietarii pot decide.
   Orice decizie in privinta suveranitatii nationale care nu se ia prin referendum este lipsita de legitimitate si nu respecta principiile constitutionale .
b)Rolul legitimarii modificarilor aduse Constitutiei.
   Deoarece Constitutia este actul fundamental a unui stat, izvor de drept si temelia pe care se construieste intreaga arhitectura sociala, orice modificare adusa acesteia trebuie sa fie legitimata prin referendum.
   Constitutia este contractul socio-politic prin care poporul desemneaza rolul Statului, modul in care sunt organizate institutiile ,care sunt principiile ce trebuie respectate in exercitarea functiilor acestuia ,etc. 
   Fiind deci contractul fondator , nu pate fi modificat de reprezentantii cetatenilor fara ca poporul, proprietarul de drept al teritoriului national si a Statului care il deserveste ,sa nu legitimeze prin votul lui modificarile aduse Constitutiei.
c) Rolul reglarii contractului de reprezentare.
   Referendum-urile incurajeaza democratia participativa,initiativa si implicarea cetateneasca.Fara aceste elemente de responsabilizare ale cetatenilor , e posibil ca reprezentantii alesi sa nu respecte mandatul dat de catre cetateni.
   Daca in urma unor elemente conjuncturale,clasa politica devine o casta in sine,actionand de facto ca o oligarhie ,cetatenii au posibilitatea de a folosi referendum-ul pentru teme pe care reprezentantii le-au ignorat .
   Simpla organizare periodica a unor referendum-uri locale ,prin implicarea cetatenilor in viata cetatii ,poate constitui baza reimprospatarii si responsabilizarii clasei politice.

4.Este rezultatul referendum-ului obligatoriu de pus in aplicare?
   Da. Intotdeauna rezultatul unui referendum trebuie pus in aplicare de catre reprezentantii poporului.
    Majoritatea constitutiilor diferentiaza intre referendum-urile obligatorii si cele consultative. Diferentierea intre cele doua tipuri de referendum-uri este data de tema acestora.
   Referendum-urile ce tin de suveranitatea nationala si modificarea Constitutiei sunt considerate ca avand un rezultat obligatoriu datorita importantei temei si a logicii constitutionale prezentata la punctul 1.
   Referendum-urile care au o tema de mai mica importanta sunt considerate consultative deoarece au nevoie de elementele de supra-control prezentate la punctul 2.
   Trebuie clar inteles ca notiunea de „consultativ” in cadrul constitutional nu inseamna „optional”. 
    Termenul de „consultativ ”trebuie inteles ca fiind„ non-imperativ”, Constitutiile dorind sa faca distinctia intre referendum-rile imperative pe teme clar stipulate si enorma varietate de referendum-uri care pot veni din initiativa institutiilor abilitate sau a initiativei cetatenesti.
     Deoarece temele referendum-urilor consultative pot fi neconstitutionale, pot dezechilibra balanta dintre puterile statului, pot necesita un numar mare de actiuni si modificari legislative inainte de aplicare sau pot fi imposibil de aplicat , rezultatul acestora este non-imperativ.
     In cazul referendum-urilor consultative este necesara, pentru punerea in aplicare a rezultatului, interventia institutiilor de control constitutional, a forului legislativ si in functie de tema ,interventia institutiilor administratiei centrale sau locale.
      Desi punerea in practica a rezultatului referendum-ului consultativ poate necesita timp si masuri complementare , acesta naste obligatia politica a reprezentantilor sa intreprinda toate actiunile necesare ca vointa cetatenilor sa fie respectata.
       Chiar si in cazul referendum-urilor declarate neconstitutionale, tema aceastor referendum-uri trebuie analizata si aduse corectiile necesare astfel incat ingrijorarile si interesele cetatenilor sa fie ascultate si solutionate in cadrul constitutional.
       Problema reprezentantilor cetatenilor nu este „daca ”sa puna in practica vointa suverana a poporului ci doar „cum” ar trebui sa procedeze astfel incat sa se aleaga modalitatea cea mai eficienta si benefica pentru cetateni.
       Obligatia politica a reprezentantilor alesi de a duce la indeplinire vointa alegatorilor este consecinta contractului de reprezentare care sta la baza democratiei reprezentative.
       Cu toate ca mandatul dat de cetateni nu este imperativ, dand posibilitatea reprezentantului sa actioneze in limita profesionalismului si constiintei sale pentru a isi indeplini atributiile, acest mandat trebuie sa fie reprezentativ pentru vointa si interesele alegatorilor sai.
        Adica reprezentantii nu pot sa actioneze cu ignorarea vointei cetatenilor sau chiar impotriva dorintelor exprimate prin vot de acestia. In acest caz s-ar desfiinta contractul de reprezentare iar alesii cetatenilor in loc sa exercite suveranitatea in numele si interesul poporului, ar exercita suveranitatea in nume si interes propriu transformand de fapt democratia reprezentativa in stat oligarhic.
         Desi tehnic , reprezentantii pot sa nu duca la indeplinire  rezultatul unui referendum consultativ, e o exceptie extrem de rara si extraordinar de bine motivata,pentru care vor plati politic iar cetatenii vor alege acei reprezentanti care sa le puna decizia in practica.
        
       
       


        
(2) „We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence, promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu