marți, 9 august 2016

                                          Isegoria



    Isegoria este cuvantul folosit de grecii antici pentru libertatea de exprimare.
    Ceea ce au inteles inca de atunci atenienii si noi incepem sa uitam,  este faptul ca dreptul la libera exprimare este strans legat de dreptul la libera informare.
   Dreptul la libera exprimare nu era respectat,sprijinit si incurajat doar din apreciere pentru libertatea individuala,  ci mai ales pentru pragmaticul motiv ca intreaga comunitate ateniana beneficia de o mai buna informare si  ca puteau lua deciziile in cunostinta de cauza.
   De Isegoria,dreptul la libera exprimare in fata autoritatilor fara frica de a fi pedepsiti pentru ceea ce spun ,beneficiau si femeile,calatorii veniti in Atena,sclavii, ba chiar si cei condamnati la exil care erau ascultati la tarmul marii ,exilatul ramanand in barca fara a atinge pamantul.
   Ca sa participe cat mai multi cetateni la adunarea publica Ekklesia, s-a instituit o recompensa zilnica,o plata destul de modesta, dar care permitea cetatenilor mai putin instariti sa piarda o zi de munca si sa se implice in treburile cetatii.Vocea celor saraci era la fel de importanta cu vocea celor bogati.
   Inainte de inceperea adunarii publice,  erau trimisi delegati in piata centrala-Agora ,ca sa cheme cat mai multi cetateni sa participe. La sfarsitul sedintei ,aceiasi delegati si conducatorul sedintei mergeau printre cetateni , insistand pe langa fiecare cu intrebarea care se auzea de sute de ori:„Mai doreste cineva sa se adreseze Adunarii ?”
   Din dorinta de a asculta fiecare opinie si a  o judeca in functie de meritele sale, fara nicio influenta care ar fi putut impiedica analiza logica , la un moment dat s-au interzis oratorii de profesie si cei care scriau discursuri mestesugite la comanda.
    Tot din acelasi motiv s-au interzis si alegerile care divizau si ingustau subiectele discutate ,preferandu-se sistemul de tragere la sorti pentru a desemna pe cei care ocupau o vremelnica functie publica.
   Isegoria, dreptul de a fi ascultat si dreptul societatii de a auzi si analiza opinia tuturor  ,de la exilati pana la judecatori,de la cei mai saraci pana la marii comercianti, de la soldatul fara darul oratoriei pana la marii filosofi care au pus bazele axiologiei si epistemologiei.
   Astazi insa toata civilizatia europeana are legi din ce in ce mai abuzive care ingradesc libertatea de exprimare iar judecata asupra unei opinii se face in functie de cine o emite...
   In Romania avem politicieni care se legitimeaza prin faptul ca au participat la olimpiade de matematica sau ca au un masterat obtinut in strainatate- am ajuns doar cu un pas mai sus de absurdul propagandei ceausiste care il lauda ca fiind „cel dintai cizmar al tarii”. Care e legatura dintre profesia din viata privata si validitatea opiniei despre viata cetatii?!
   Avem doamne care vorbesc mai tare in functie de numarul de copii pe care i-au nascut si domni a caror principala validare este ca nu sunt de etnie romana...insa substanta si corectitudinea a ceea ce spun ar trebui sa conteze exclusiv.
  Tare mi-as dori sa vad macar pentru o zi ca Parlamentarii, Presedintele , Primul Ministru cu intreg Guvernul sa coboare in piata publica  pentru sedinta comuna ,sa mearga fiecare printre cetateni si sa intrebe ca in Atena antica :„Mai doreste cineva sa se adreseze Adunarii ?”



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu